Dragă domnule Ioan

Cea mai importantă calificare pe care am dobândit-o este cea de specialist în probleme de protecţia mediului. Am şi făcut parte din primul grup de cinci inspectori din Ţară care am lucrat în acest domeniu. Ca unul care cred în importanţa domeniului, îmi exprim satisfacţia pentru audienţa de care se bucură cartea „Wisdom of the elders” a domnului Dr. David Suzuki, ca şi pentru prelegerile pe care le susţine.

Pentru înţelegerea legăturii imediate dintre om şi mediu, de un mare ajutor mi-a fost cartea lui Barry Commoner „Cercul care se închide” tradusă şi în limba română. Pentru completarea argumentelor domnului Suzuki, care pentru cei mai mulţi par argumente facultative fiindcă sunt de natură filozofică şi religioasă, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) cu sediul central la Nairobi în Kenya, menţine la zi un sistem complet de date statistice, care ne avertizează în termeni concreţi că vor fi tot mai grave efectele fenomenului de seră provocat mai ales de poluarea cu gaze de eşapament, că suntem ameninţaţi de deşertificare prin exploatarea abuzivă a pădurilor şi că mai suntem ameninţaţi de multe alte consecinţe nefaste datorită risipei inutile şi consumismului aberant.

Iniţiative de ameliorare a situaţiei există, numai că un exemplu rău îl dau statele care au refuzat şi continuă să refuze semnarea Convenţiei de la Rio. Or, în aceste condiţii pentru emanciparea reală a omului, abordările moral-filozofice se cer a fi susţinute de argumentele cu caracter tehnic. Cu ajutorul lor omul, care în prezent, este perseverent manipulat pentru a deveni din ce în ce mai lacom, va descoperi că virtutea cumpătării ca virtute creştină reprezintă în ultimă analiză o importantă condiţie a supravieţuirii societăţii umane.

Mai ales în acest domeniu apare conflictul de principiu dintre individ şi socientate, conflict care se acutizează în condiţiile cultivării egoismului şi a individualismului. Legile, oricât ar fi de bune şi de severe pot fi eludate prin corupţie, dacă nu sunt susţinute de o morală a drepturilor omului ca fiinţă eminamente socială.

Ca unul care am lucrat în protecţia mediului, principiul „Unul pentru toţi” cred că este un principiu mai realist şi ca atare mai eficient atât pentru individ cât şi pentru societatea căreia îi aparţine, decât principiul „Fiecare pentru sine” care tinde să submineze suportul resurselor naturale ale societăţii.

Una peste alta avem de înfruntat derivele entropice şi în acest efort religia ne oferă criteriile fundamentale. Acesta este şi motivul pentru care vă propun spre lectură, dar şi spre publicare, chiar şi în limba engleză, fişierul PĂCATUL ADAMIC.

Fiindcă aşteptaţi de la mine şi alte articole îndrăznesc să vă mai trimit şi următoarele fişiere:

1. PAIDEIA ŞI CITADELA

2. DOVEZI

3. LIMBA ŞI RELIGIE

4. VLAHII NEGRI

Asemenea scrisori şi lucrări sunt deosebit de bine primite şi aşteptate (N.R.)