Limba Romaneasca este pretioasa daruire, roditoarea vesnicei reinvieri de neam, de popor, daruita de Dumnezeu; este o Limba cu radacini stravechi, asa cum spun Istoriile, radacini din care inca au crescut multe alte si frumoase Limbi de popoare! Sfant este acest Neam romanesc, roditor Eden ii este pamantul asezat intre raurile cu izvoarele lor carpato-dunarene. Insasi aceasta tainica Romanie, dupa cum o defineste carturarul Artur Silvestri, este taina sufletului neamului nostru, care se adevereste prin graiul limbii pe care o vorbim.
Orala sau scrisa, sculptata sau pictata, cantata sau scrisa in revistele literare, Limba noastra romaneasca este viul prin care inspiram credinta noatra crestina ortodoxa, caci impreuna acestea ne identifica in timp si spatiu, si ne va identifica intotdeauna. Precum o piatra de hotar am avut intotdeauna o intelectualitate romaneasca care purta de grija acestei limbi nationale, o ingrija prin legile ei gramaticale, o infrumuseta cu simtirile cele mai gingase si crestine in dulcile ei exprimari, curate si nestricate.
Mihai Eminescu a fost florarul ingrijitor al gradinei noastre lingvistice, a curatat si slefuit o limba ca un cantec, ca un fagure de miere, a inalta-to intre celelaltele create de Dumnezeu, caci o iubea! Ce facem noi cei de azi ? Am 68 de ani, timp in care de Eimnescu nu m-am departat, asadar acum apuc zile( mai bine nu m-ar fi tinut Dumnezeu) sa aud ca intelectuali romani vorbesc de debarasarea de Luceafarul poeziei romanesti. Poezia este floarea unei Limbi, iar Eminescu este si va fi floarea Limbii Romanesti, prin poezia si simtamintele caruia crestem noi si generatiile viitoare. Dumnezeu va ridica cu siguranta mai multe pietre de hotar ale romanismului, chiar daca momentan bantuie furtuni babiloniene, fiindca nu este acest neam lipsit de radacini sanatoase; vedem zilnic rasarind mladite viguroase, care nu vor lasa nescrise ascunderile de azi din partea unor oameni de neinteles, in fata carora nici un argument al istoriei romane nu mai valoreaza nimic. Nici parinti, nici glie, nici credinta, nici natiune! Dar, mare va fi caderea celor ce lupta impotriva lui Dumnezeu-Poporul, la fel si al profetilor mincinosi infratiti de argintii vanzarii sufletului romanesc! Dar Limba, Limba Romaneasca nu iese decat odata cu sufletul, si voi fi mandru sa mor zugrumat pentru iubirea Limbei mele Romanesti, daruita de Dumnezeul Dacilor, decat sa ma asez intre cei ce-si parasesc strabunii!”
IOAN MICLAU - AUSTRALIA

Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI
============================
________________________

________________________
=====================
O Actiune ce se cere a fi pornita de urgenta si fara un timp determinat: “Inventarierea cartii romanesti vechi! Aceasta actiune are la baza o idee mare, care aminteste de acea arheologie lingvistica atat de necesara, dar cu potential recuperator de patrimoniu romanesc incalculabil, readucand in realitate valori ale culturii si istoriei romane vechi, stravechi, care momentan stau necunoscute, cine stie pe unde, sortite pierderii si distrugerii.
Ca sa fie mai clara actiunea propusa, nu este vorba de adunari si stocari de carti intr-un loc, ci doar de comunicari statistice, prin care sa se adune niste date si informatii de existenta acestora. Esential va fi existenta cartii, titlul acesteea, autorul, anul publicatiei, limba in care este publicata, tematica acestei carti, etc., locul unde se afla cartea, starea ei de ingrijire, daca necesita reparat, etc., etc.
___________________________
___________________________
Actiunea este la nivel global, iar ideea este a se cere sprijin si participare tuturor familiilor romanesti de pretutindeni, nu tocmai la bibliotecile mari existente, unde evidentele oricum sunt clare si asigurate! IOAN MICLAU
Pr. Ioan Vasile Prundus, de la Biserica "Sf.Ioan Botezatorul" - Sydney, la biblioteca "Mihai Eminescu" - Cringila, N.S.W
___________________________
___________________________
Pictura tinerei Ramona Bozan - orasul Wollongong, N.S.W - Australia
____________________________