(In dialect banatean)
Motto: “Cine are carte, are parte” (Proverb)
“Cand ai carce, ai si parce”
Dzase vorba dan batrani.
Pot, sa n-ai atata carce,
Da’ cu parcea sa ramani.
Viata-i plina de belele;
Sine-o, poace tzane-n loc ?
Vrei sa ce feresci de rele ?
Dai in cartali da joc… !
Cand ii vorba despre parce,
Vin copiii, vin la tara,
Ca d’o vreme toti au carce
…. Funduara.
Mai avem, pa alce parce,
Dascalii cu servieta;
Dumnealor au multa carce,
Dar si parce… da naveta.
Ba ma duc si mai deparce
Pan-la unu stud si mobil,
Bucuros ca are parce
Da o carce…. da imobil.
Iar d’ai publicat volume,
Cunoscut iesci (dupa moarce !)
Si sa fac d’acuma glume :
Ma, Cutare-i om cu carce !
Se folos c-avem o carce,
Dupa-atatia ani si ani,
Daca n-avem nisi o parce
Cand ii vorba daspra bani ?
Scoace “Filcu”, pune “Chetu”,
“Tromf” cu “Doiu al da Duba”,
C-a s-auda tot judetu
Ca jioc carti cu-a lu Tutuba.
Si pa cand tu prindz cu carcea,
Cola dzase: - Ce traduc,
Ba ce fac si harcea-parcea
Ca-m iau parcea si ma duc.
C-un guvern da opincele,
Care sa tat da da fala,
Ajunsaram dzale grele :
N-avem bani nisi d’o postala.
Nu-i nimic; s-avem da pita
Ca Guvernu are grija;
Ne da-o carce masluita
si drept parce,-un car de ghija.
Las’ ca-i bine s-asa ceva,
Daca soarta-asa ni-i scrisa;
Pa cum dzase baba Eva
Chiar din carcea ei da visa:
“Cetatene-al Noii Ere,
Tu invata si asculta
Ca au parce de avere
Ai cu carce… nu prea multa !”
(30 noiembrie 1993)
RUPTURA DA VECHILE STRUCTURI
Uica Firut a lu Impegecatu, cand s-o bagat in colectiv, n-o avut nisi car, nisi boi, nisi cosie, nisi cai, nisi alce atelaja, pracum nisi pisior de hoara sau oi, sau vaca cu lapce, da o avut… obrazu gros da cand s-o bagat si pana o iesit dan colectiv. Asta i sa trajea dupa vitza…
Asa ca, avand el “origine sanatoasa” si bun da tavleica, cum era, la scurta vreme o ajiuns sa ocupe diferice functii: carutas, vizitiu al tovarasului presedince, socotitori, brigadiri, si pa urma, vreme da v’o sinsisprese ani, presedince. Pa linie da partid o fost propagandist ca era bun da gura.
Da rau se-o dus-o, si-o facut casa cu etaj, la copii le-o luat apartamence la bloc, la oras, si le-o luat masana da lux, la amandoi. El nu s-o luat masina ca avea buraga pa ochiu-al stang si n-o trecut la vizita medicala.
Si cum dzac, uica Firut merjea si la bisarica…, asa cam la zase sedinta da partid, o data, ca sa vada lumea ca el nu sa impotrivesce in fata lu Dumnezau, cu voia caruia o apucat penzia pan anii `80, dupa care s-a cam dat la fund !!!
Dupa Revolutie - sau se-o fost -, lu uica Firut i s-o aprins calcanili si, vazand ca-i rost iara da furatura si da selaina, o fost pantra primii care s-o prezentat sa i se faca dreptace si sa-si recupereze iorsagu bagat in colectiv. Iac-asa s-o ales cu caceva oi, o vaca d-a fata, un cal si o cosie: sangura se-o mai ramas la spartu targului.
Namultamit el da cace o capatat si auzand da vingerea patrimoniului, la care o contribuit asa pogan d-a lungul anilor, intr-o duminica si-o cemat copiii si nepoti de la oras, o mai luat v’o doi betasi dan sat si s-or dus sa descopere un stalog ca sa-si ia grage si tigla pentru ce miri se. Odata ajiuns pa coama stalogului o dzas profetic: Musai sa ne rupem da vechile structuri ! Io ce-am facut, io ce lichidez!” .
Tace bune si frumoasa, pantru el, pana o ajiuns pa o grinda mai batrana si mai putrada, care-vasca din structura da rezistenta a stalogului, si unge nu da bunu Dumnezau, ca era duminica, si sa rupe grinda si pica, bas in cap, pa tamentu dan stalog. Aproape un an o stat in ghips, iar d-atunsi o ramas cu grumazu mai tapan ca la lup.
Uita-asa s-o rupt uica Firut da vechile structuri…! Pacat ca nu s-or rupt grumazu toti aia care au curs ca halili sa fure dan sudoarea atator napastuiti, sa dea foc, intr-un cuvant: sa distruga se alti or facut in zasi da ani. Si tot ei fac acu pa marii democrati, pa dizidenti, sersand da toace: da la functii -la pamant. Mare-i gragina Tea, Doamne, si mulce gunoaie mai ai in ea !
(9 ianuarie 1992) (DA DOR, DA JALE, DA DRAG - 1996 - Ionel Iacob Bencei)
*
EPIGRAMA “IACOBINA” DE LA INCEPUTURI PANA IN…. 2006
Unor ipocriti
Toata lumea vrand sa-i vada
Ca duc viata-armonioasa,
Se saruta-n plina strada…
Dupa ce se bat acasa !
Unui revizor contabil
Facand control “inopinat”,
Intotdeauna se remarca:
Gestionarul se “descarca”,
Iar dansul pleaca “incarcat”.
Unui cinic
Mi-a spus un ins, nitel “facut”,
Ca eu as fi necunoscut;
In schimb de el vorbesc borfasii
Ca-i cunoscut…de toti birtasii.
Unui meschin
A vrut prieten sa-mi ramana,
Dar s-a tradat, se vede traba,
Caci i-am intins, solemn, o mana,
Iar el m-a zgaraiat cu laba.
La primarie
-Und-ai mai vazut, Marie,
Mire beat la cununie ?
-Dom’primar, nu sunt de vina,
Cand e treaz nu vrea sa vina !
Curiozitate
Italienii-s cantareti,
Dar sunt si foarte iubareti
Caci chiar si capitala lor,
Anagramata, e AMOR.
Triptic epigramatic
Nu mai radeti ardeleni,
De olteni si moldoveni
Fi-ndca nu aveti de ce…
Stati acasa ! No, ase !
P.S.
Dar, ca sa fiu cinstit si drept,
Le spun acum la banateni:
Nu va mai dati cu pumnii-n piept
Ca toti directorii-s olteni
Si toti ministrii-s moldoveni,
Iar prim-ministrii-s ardeleni…
Numa’noi ni-s paori***.Asa ne traba !
Unui becisnic
Esti suferind cu scafarlia,
Incat declari far’de rusine:
“M-am saturat de Romania “?
Si noi ne-am saturat….de tine !
Constiinta
Partea cea mai elevata
Din gandirea unui ins;
Cel ce-o are mai curata
E, de regula, respins.
Dreptatea
Notiune grea, de drept,
Foarte mult parlamentata
Si pe care tot astept,
S-o-ntalnesc si eu odata…!
IONEL IACOB BENCEI - Robul lui Dumnezeu si al epigramei -
Adevarul straluceste ca aurul pierdut prin noroiul strazii.Furtuna, ploaia si vantul nu fac altceva decat sa spele suprafata obiectului de aur, scotand si mai mult in evidenta stralucirea acestuia. Asa vad eu in aceste revolte sociale internationale actuale, iesind la suprafata stralucind, adevarul adevaratei istorii a Romanilor. Ce mare si drept este Dumnezeu !
Indemnul la a scrie aceste randuri, recunosc, are la origini doua surse : a) Scrierea profesorului Gheorghe Constantin Nistoroiu, sub genericul : “Respect crestin fata de proprietate dar responsabilitate sacra fata de Mostenirea Neamului”.
UN FILM DE BEN TODICA DESPRE UN POET ROMAN LA ANTIPOZI 
============================
________________________
________________________